Cum arată clientul unei Instituții Financiare Nebancare.

O bună parte dintre clienți este formată din oameni care nu au un istoric financiar, astfel că băncile ori nu le dau credite, ori le oferă o sumă mică ce nu le-ar putea acoperi nevoile din acel moment.

De pildă, ”cei mai mulți se împrumută pentru a face mici îmbunătățiri în locuință, a acoperi o cheltuială neprevăzută sau pentru diverse cheltuieli medicale. Însă de-a lungul timpului, clienții noștri s-au împrumutat pentru lemne de foc peste iarnă, pentru a-și cumpăra animale domestice care să îi ajute în gospodărie, să cumpere bilete de avion pentru a lucra sezonier în Spania sau să-și pregătească copiii pentru școală sau pentru olimpiade”, explică reprezentantul Instituției Financiare Nebancare (IFN).

Majoritatea clienților câștigă undeva la 2.000 de lei pe lună, dar sunt și clienți cu un venit mai mare: aproape 20% dintre ei au un salariu de peste 4.500 de lei. 56% dintre ei sunt femei, iar 43% au vârste cuprinse între 35 și 65 de ani.

Patru din 10 clienți sunt din mediul rural, unde accesul la infrastructura de creditare este limitat sau în unele cazuri inexistent, mulți dintre ei nu au nici măcar un cont bancar, iar valoarea medie a împrumutului este de aproximativ 4.000 de lei, pe circa 18 luni.

De exemplu, acest IFN percepe pentru un credit de 2.000 de lei pe o perioadă de trei luni suma de 2.334 de lei, fiind poziționat în primele trei locuri din clasament realizat în funcție de cele mai mici costuri. De cealaltă parte a clasamentului, pentru aceeași sumă, consumatori plătesc la alte IFN-uri și 4.274 de lei.

Dacă vrei să te împrumuți la IFN sau la bancă, uită-te la Dobânda Anuală Efectivă (DAE) care reprezintă costul total al unui credit și îți permite să compari mai ușor costurile unui credit, deoarece acesta include rata dobânzii, taxele și comisioanele percepute de către instituția financiară. Astfel, nu mai ești nevoit să compari fiecare comision, ci te poți orienta după acest indicator.

Scopul IFN-urilor nu este de a vinde unor persoane care nu le pot returna banii, ca apoi să îi execute silit sau să îi încarce cu penalități. Cele din urmă le fac doar cămătarii din România.

”Nu facem profit din penalități. Nu e în interesul nostru să împovărăm și mai mult un client care are dificultăți la plata ratelor. Nu ar avea logică. Business-ul nostru depinde de încrederea clienților, pentru că încrederea înseamnă că rămân clienții noștri și că ne recomandă și altora. Cea mai mare parte a clienților noi vin din recomandări de la clienți existenți. Cei mai mulți clienți nu plătesc la timp pentru că nu pot, cum i-ar ajuta dacă fix atunci când le e mai greu eu le pun penalități sau îi execut silit?” precizează reprezentantul IFN, care adaugă faptul că important este ca românii să înțeleagă că o disciplină de plată corectă îi ajută să ia împrumuturi și pe viitor, fie de la acest IFN, fie de la alți jucători din piață.

Realitatea este că ”un procent de 80% dintre clienții noștri au cel puțin o întârziere la plată pe parcursul unui an, dar 84% dintre ei își duc la final creditul.

Rămân cei 16% care nu mai plătesc niciodată împrumutul și costurile aferente în totalitate, fiind transferați către un departament intern de recuperare creanțe, în cazul în care nu ajung la o soluție cu IFN în urma discuțiilor.

”Dacă nici aici nu reușim, vindem creanțele către firme specializate în baza unui contract și a unor condiții de colectare care să producă, pe cât posibil, un disconfort minim clientului. Este important de menționat că astfel de firme chiar ajung la executări silite, însă niciodată prin executarea de bunuri mobile sau imobile, ci prin popriri”, adică rețineri salariale în contul datoriei.

În perioada 19 ianuarie - 22 februarie 2021, clienții care aplică pentru un împrumut beneficiază de:
✔ Comision de analiză a dosarului redus cu 50% (60 lei în loc de 120 lei)
✔ Comision de gestiune a creditului la domiciliu redus cu 50% (10 lei în loc de 20 lei)
✔ Rate fixe, începând de la 19 lei/săptămână

Sumele împrumutate de către clienți sunt 1.000, 1500, 2.000, 2500 și 3000 de lei.

Condiţiile minime de acordare a unui împrumut:
✔ persoană cu cetăţenie română care a împlinit vârsta de 18 ani;
✔ venit fix minim de 300 de lei/lună dovedibil;
✔ adresa de domiciliu/reşedinţa să fie pe teritoriul României;
✔ un număr de telefon valabil.

Mai multe detalii despre promoție în pagina dedicată.

Merită să cumpărați smartphone-uri recondiționate?

Nu sunt la fel de bune ca cele noi din punct de vedere al softului, dar telefoanele sunt mai ieftine, mai durabile și sunt acum disponibile pentru clienți aici, usor, sigur și transparent.

Ce este un telefon recondiționat? Reprezintă unul tranzacționat de către o companie care apoi efectuează teste de calitate și pe care il readuce la cea mai bună stare de funcționare posibilă.

Telefonul recondiționat va fi apoi gradat, de obicei în funcție de aspect. Un telefon cu semne de uzură medii până la cele mari va fi de obicei cel mai ieftin. Unul clasat ca bun, cu semne ușoare de uzură, va costa puțin mai mult, iar unul excelent și ca nou vor fi cele mai scumpe.

În România veți vedea mai ales smartphone-uri renumite, precum Apple, Huawei și Samsung. Mi-aș dori ca și ceilalți producători să le urmeze exemplul.

Telefoanele recondiționate le puteți compara cu adoptarea unui câine mai în vârstă. Faptul că animalul de companie este mai în vârstă nu înseamnă că va muri mai tânăr decât dacă l-ai fi adoptat ca pui, dar vei avea mai puțin timp cu el.

Durata de viață a unui produs variază de la o marcă la alta. De exemplu, ciclul mediu de viață al unui produs Apple realizat între 2013 și 2018 este de patru ani și trei luni. În 2017, s-a constatat faptul că, în medie, oamenii țineau smartphone-urile pentru doar 20 de luni în unele țări.

Sunt mai bune pentru mediu?
Da, dacă ne gândim la generațiile de tineri care vor urma. Cu cât îți păstrezi telefonul mai mult, cu atât este mai bine pentru mediu. De fapt, păstrarea unui telefon pentru un an în plus reduce impactul său de CO2 pe durata de viață cu o treime.

Acest lucru se datorează faptului că până la 95% din emisiile totale de CO2 ale dispozitivului pe durata medie de viață de doi ani provin din fabricarea telefonului. Producția de smartphone-uri consumă mult carbon, datorită cantității de materiale rare folosite. Acestea trebuie exploatate, ceea ce nu numai că eliberează carbon, ci și epuizează depozitele finite.

Și impactul tehnologiei asupra mediului se înrăutățește. Deși dispozitivele s-au micșorat în ultimul timp, s-a a constatat că contribuția globală a amprentei de carbon din industria informației și comunicațiilor s-a triplat între 2007 și 2016, o tendință care continuă în prezent.

Serviciul de reciclare din Australia estimează ca între 95-98% din componentele care alcătuiesc electronice din greutate pot fi reciclate, astfel încât, atunci când faceți upgrade, asigurați-vă că vindeți, faceți schimb sau reciclați vechiul dispozitiv cu companii din acest domeniu.

Mi-aș dori ca și România, la nivel guvernamental și nu doar declarativ, să urmeze exemplul Australiei.